Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

The Luzhin Defence

Nov
09

Moto: Oh, those Russians…

N-am mai scris de ceva vreme despre un film bun, pentru că-n primul rând n-am văzut niciunul care să merite menţionat, sau am avut zile şi zile, în care numai timp de vizionat filme n-am avut. Dar pentru că mai nou am primit nişte recomandări să mă-ndrept spre cinematografia cu şi despre ruşi, am avut curiozitatea să-ncerc unul foarte recomandat, bazat pe romanul lui Vladimir Nabokov, “Apărarea lui Luzhin“. 

Suntem în anii ’20 ai secolului trecut, în Italia, unde Sasha Luzhin participă la campionatul mondial de şah. Principalul lui adversar e un italian, Turati, un dezinvolt, asta dacă-l comparăm cu uşor autistul şi mult-obsedatul Luzhin. Mereu distrat, rezolvând probleme de şah în minte sau ocupat să realizeze o apărare imbatabilă pentru a câştiga titlul care-i lipseşte pentru a-i încununa geniul. Într-una din plimbările prin staţiune e remarcat de-o tânără domnişoară, care intră mai apoi în vorbă cu el, fiind fascinată de apariţia acestui om deosebit.

Alternează planul prezentului cu cel al trecutului lui Luzhin, un copil singuratic, crescut într-o casă sinistră, în care părinţii se certau non-stop, căruia nu i-a plăcut şcoala, dar din momentul în care a văzut tabla de şah şi-a găsit o pasiune. Ajungând până-n situaţia în care chiulea de la şcoală pentru a merge prin crâşmi să joace cu străini, a ajuns să fie observat de un profesor, Valentinov, care l-a luat sub aripa protectoare, exploatându-l, însă. Labil psihic, acesta nu rezistă presiunii, şi are o cădere nervoasă chiar după primul meci din finala cu Turati, sabotat şi de fostul profesor. Ajuns într-un sanatoriu italian, îngrijit de iubita devotată (acum logodnică – Natalia), îi este interzis cu desăvârşire să mai pună mâna pe o piesă de şah. Chiar în ziua nunţii celor 2, sabotat din nou de acelaşi profesor, ajunge într-o asemenea stare în care nu mai face distincţia dintre realitate şi amintirile din copilărie când sărea pe geam ca s-ajungă la vreun concurs de şah ce era interzis de către părinţi. Se sinucide, lăsându-i pe toţi în şoc, inclusiv pe Turati, adversarul, cu care avea de continuat finala spre deciderea campionului mondial (pentru că prima sesiune se terminase nedefinit, nu se putea proclama campionul). La zile după moartea sa, făcând ordine prin haine, Natalia găseşte o hârtie pe care acesta rezolvase problema apărării şi implicit, avea victoria pentru meciul cu Turati. Cu ajutorul acestuia ea continuă meciul întrerupt, iar Luzhin câştigă, post mortem, titlul de campion mondial.

Ce mi-a plăcut foarte mult a fost rolul făcut de John Turturro. Nu eram nu-ştiu-cât de fan al actorului, dar rolul pasionatului, distratului şi chinuitului Luzhin a fost interpretat magistral. N-a primit premii (deşi tare i-aş fi dat ceva pentru interpretare), dar merită să-l vedeţi! 🙂

PS: şi coloana sonoră e fantastică! Ruşi până la capăt!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *