Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Stimaţi domni taximetrişti,

Feb
14

Am să-ncep această scrisoare declarându-vă eterna mea recunoştinţă şi admiraţie. Nu am permis (şi nici n-am vreo dorinţă să-l iau în viitorul apropiat), şi m-am bazat pe voi încă de la primele mele ieşiri în oraş (se-ntâmpla prin liceu asta). De-atunci mi-aţi fost alături la bine şi la greu, şi am învăţat să mă bazez pe voi şi mai mult, să depind de voi. Sunt o petrecăreaţă şi-o comodă, însă de fiecare dată am avut înţelegere şi sprijin, chiar dacă uneori erau orele prea mici pentru o comunicare fluidă de ambele părţi. (more…)