Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Salata din grădină

Jul
11

Mai devreme sau mai târziu, tot te ajung gândurile negre… rezultate dintr-o idee, avută într-o plimbare în căutare de blugi, sau spusă-n treacăt într-o conversație telefonică din care nu-ți amintești prea multe.

TE-AI ÎNGRĂȘAAAT!! VEZI CE MĂNÂNCI!! (more…)

Turişti în Cluj – Part 01

Jan
28

Când se iveşte, pe nepusă masă, oportunitatea de-a petrece un weekend în compania unor prieteni la Cluuuj ( 😡 ), ei bine, oferta nu se ratează! Mai ales când Polus-ul arată mega-reduceri (damn, ce alt motiv să mai cauţi?!) şi amicii deja dau telefoane programând cafele şi ceaiuri, la depănat de poveşti… Aşadar, sâmbătă dimineaţa, cu băgăjuţele pregătite, ne suim în maşină şi o luăm spre oraşul de pe Someş. Drumul a fost OK-ish, n-am făcut mult (curat, fără zăpadă & tiruri, am mers lin). (more…)

Păpică rapidă (sau Marţi, fără 3 ceasuri rele)

May
17

S-ar putea să vă amintiţi unii dintre voi păţaniile mele de marţea trecută, cu cele (minim, aş zice) 3 ceasuri rele, în care numa’ să mai chem poliţia acasă sau salvarea mai lipsea, dar de data asta, am zis că vreau să fiu mai precaută! Cum foamea-i mare, am intrat în bucătărie acum o oră, şi am decis: nu punem mânuţa pe niciun aparat electric sau cu gaz, că cine ştie?!… Şi pentru că de dimineaţă mi-am amintit de o salată pe care-am încercat-o la Paşte, şi-a ieşit bună-bună, am zis că-i musai s-o fac iar, căci numa’ bine – n-are nevoie de “indicaţii” speciale.

Salata despre care o să vă scriu mai imediat e din categoria celor care nu necesită timp mult de realizare, şi nu necesită nu-ştiu-câte abilităţi de mare şef bucătar. E o salată uşoară, de ţelină şi măr. 🙂

Cum se procedează: aveţi nevoie de 4 mere medii (nu de-alea umflate cu pompa, d-alea ajung 3 :lol:), o ţelină medie şi-asta (cam jumătate de pumn de fată), un ou + ulei + muştar (adică o maioneză) şi condimente la final. Ţelina se dă pe răzătoarea fină, la fel şi merele (nu împreună, pentru că merele lasă zeamă, care trebuie stoarsă => şi o cană de suc de mere :)). După ce-aţi stors merele, se adaugă ţelina şi maioneza. Un praf de sare (mie, sincer, îmi place mai mult să fie dulceagă, deci nu pun!), şi un piculeţ de piper, et voilà! Fără explozii sau incidente care să rănească! Eu am uns-o pe pâine, şi am pus deasupra şuncă. Bon appétit! 🙂

PS: poza-i luată “dă pă net“, pentru că mi-a fost prea foame să stau să mai pozez mere şi alte cele. 😀