Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Noua bucurie culinară din #Oradea: Due Fratelli

Apr
29

Știu că săptămânal (dacă nu lunar) apar business-uri noi în Oradea, mai ales în categoria localuri. Multora le e greu să supraviețuiască, alții fac promoții peste promoții, dar cert e un lucru: dacă faci treaba și gustoasă (la mâncare, zic), n-are cum să nu-ți iasă. S-a întâmplat să sărbătorim în weekend în familie, și la o recomandare am ajuns la Pizzeria Due Fratelli (situat pe str. Roman Ciorogariu – vis-a-vis de Colegiul Național Mihai Eminescu).  (more…)

Back in Black!

Apr
26

Sau “cum a fost fără internet, timp de 5 zile” 😆

Băi, adevăru’-i că n-am murit… Ci din contră, am avut vreme să mă ocup cum trebuie de mineee. Ah, evident, I spent some quality time with my mother, cooking and baking and stuff, and of course, doing the girl stuff we love to do together. Painting nails, dyeing hair, make up, de-astea. 😀

Am şi citit ce-am zis c-o să citesc: bine, încă n-am terminat cu “Lolita” (cred că-i un semn c-ar trebui să mă las păgubaşă, dar nah, still trying!), dar am terminat într-o zi şi-un pic “Istoria iubirii” şi “Traficantul de arme”. Cărţi foarte faine, imediat ce-am oleacă de vreme liberă mă şi apuc să vă povestesc despre ele! 🙂

Apoi, bălăcit la soare, cât încape… toată ziua căutam după cremele cu sepefe, apoi şezlongul meu vechi, de-acasă… Faine vremuri. Da, am şi mâncat. Deşi nu ca-n alţi ani, cu excese culinare. Ce-i drept, când ajungi să găteşti chiar tu, parcă te saturi când le faci, ce să mai mănânci când sunt gata? 😉 Iar când vine vorba de mâncarea de Paşte sufăr, pentru că nu se găteşte miel la noi în casă (tata şi păsăricile lui pe creier), aşa că drob şi friptură mănânc doar “pe uliţă”… Abia am aşteptat să merg în vizită, să testez mieii de anu’ ăsta… 😀

Fusei şi la un film, la cinema. Mare pierdere de vreme, vă juuur!! Filmul se numeşte “The Source Code”, şi-i cu un Jake Gyllenhaal pe jumătate (adică e ceva erou d-ăsta american, din război, care nu mai are decât ceva activitate cerebrală, şi care e introdus în ceva progrămel cum numai americanii ştiu să facă: de circulat prin timp, cu evidenta intenţie de-a face bine). Epic failure, să nu care cumva să daţi banii pe aşa ceva! :))

Între timp, în onlain: peste 140 de mailuri, câteva distractive de la Twitter (“Dumnezeu is now following on Twitter”, ăsta m-a distrat la culme), vreo 70 de notificaţii la feisbuc, câteva mesaje pe mess, că deh, dac-am intrat în horă, acu’ cică tre să joc. 😀

So… care cum aţi petrecut zilele astea? 🙂

Punct. Pauză. Minivacanţă

Apr
22

Una scurtă azi, că tot “trudesc” din greu pe onlainul de la job, şi aiurea pe celelalte onlainuri. Dacă tot vă ziceam zilele trecute c-am 2 (DOUĂ!!!) zile libere de Paşte, mă gândesc să fac un exerciţiu. Fără onlain de azi, de la ora 5 şi jumătate. Mulţi dintre cei ce mă ştiu personal or să râdă şi-or să arate cu degetul “Ce, tu?! Tu, mă?! :lol:”, da’ io încerc, să nu mai zică lumea că-s “online freak” sau “Ioana-Ştef-Feisbuc”, sau mai ştiu io cum. Voinţă este, vreme bună (care s-ajute la voinţă) – este! Aşa că: înarmată cu vreo 3 titluri (aia a lui Hugh Laurie m-a prins, o dau gata zilele astea!), ochelari de soare, rochiile de vară scoase de la murat şi crema cu protecţie solară, mă-ndrept spre sat, unde voi petrece această minivacanţă.

Ah, da. Urări. Nu ştiu ce să vă urez. 😆 Ştiţi voi mai bine de ce-aveţi nevoie. Deci: bla, bla, bla, bla, şi bla. Să nu uit: BLA BLA. Şi evident, bla. Fumaţi fericiţi, (nu paşteţi iarba!), etâcî… 😉

În încheiere, vă las c-o piesă “de sezon” (sorry, am tot căutat originalul, aia din 1973, da’ cred că iutiub îmi joacă o festă azi – sau nu-s eu trează destul :)). Hai, uraţi-mi (mini)vacanţă plăcută, că mai am un pic de răbdat la job, şi mă car! 😀

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=0AxMb7u0D8g&w=500&h=405]

Înc-un pic-pic-pic

Apr
20

Înc-un pic-pic-pic
Pââânăăă la un week-end prelungit! 😀

Sau deh, zilele libere luate cu ocazia Paştelui. Nici nu ştiu ce-am să fac în cele 2 (DOUĂ!!!) zile pe care mi le-am luat. Când altădată mă plângeam că nu-mi ajunge vacanţa, şi-mi luam şi din timpul semestrului câte-o săptămână în plus (asta la facultate), acum, cu job-ul vieţii pentru străinezi, am ajuns să mă bucur de 2 (DOUĂ!!!) zile libere.

Oare ce minunăţie o să fac cu atâta timp liber la dispoziţie… 😆 Ah, şi-ncă o menţiune… nu le-aş fi primit dacă nu le ceream. Pentru că, surpriză!, francezu’ meu lucrează şi în a doua zi de Paşte, deci… eu de ce n-aş lucra?! Şi-apoi, când i-am zis şi de a treia… a zis, bine, fie, aşa o fi pe la voi, prin România. Ce uitai eu să fac – să-mi iau şi Vinerea Mare, în bunul stil românesc. Da’ ar fi fost prea mult, şi-l şocam prea tare pe nenea franţuzul. Deşi cred că, dac-ar fi după el, mi-ar tot da pe zile, că doar mi le scade din salar, nu? :))))

So, după cum ziceam… eu m-am trezit s-am o zi liberă când toată lumea munceşte (adică marţea viitoare). Which will be great, cum s-ar zice, pentru că de obicei sunt mai catolică decât Papa, şi fac câte-o ghiduşie de genul. Cum ar fi să-mi iau zi liberă de ziua mea, sau pur şi simplu o zi oarecare, în care stau doar şi vegetez, în timp ce-i observ pe ceilalţi cum muncesc (care muncesc, fireşte). No, fiecare cu păsăricile (stolurile) lui…

Am început o nouă carte (pe “Lolita” o mai tărăgănez, pentru că e al naibii de greţoasă), primită de la Schimb de Cărţi (thanks, Miri), scrisă de the-one-and-only-Doctor-House (Hugh Laurie pe numele lui de pe copertă), “Traficantul de arme”, care e promiţătoare. 🙂 Apoi, să termin şi cu Gilbert şi-a ei “Eat, Pray, Love”, că tot uit de ea, zici c-aş fi terminat-o, şi-am de gând să încep “Istoria iubirii” (Nicole Krauss), highly recommended de către Jo.

Planuri, planuri, zici c-aş avea un întreg concediu de 2 săptămâni. Anyhow, ca un control freak autentic, s-a notat totul în agendă, sper doar să mă ţin de treabă 😆

Voi ce faceţi în zilele astea libere? 😉