Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Cum să dormi un somn odihnitor

Jan
12

După o vacanţă meritată, deşi parcă un pic prea lungă (începeam să mă simt deja vinovată, văzându-i pe ceilalţi că încep munca încă de prin 2-3 ianuarie, şi eu stau şi mă distrez), m-am găsit în situaţia deosebit de ingrată de a suferi de insomnie. Aproape o lună de adormit după ora 3, şi trezit la maxim 8-9, orarul meu de somn s-a dat rău de tot peste cap. N-ar fi fost o problemă prea mare, dar începând munca (deci trezit la 7), a-nceput să mă exaspereze treaba asta cu nedormitul. (more…)

Despre obsesii

Dec
03

Melodia din noaptea aceasta am descoperit-o pe un blog foarte drag mie, pe care-l citesc de ceva vreme. E, după cum spune şi titlul cântecului… despre OBSESII. Cu toţii le avem. Ei bine, pe mine mă obsedează melodia aceasta încă de la prima audiţie. Are acel „ceva” care m-a făcut s-o ascult obsesiv (bună asta, nu?).

Fără alte tam-tam-uri şi prezentări, I give you: Obsession. Enjoy! Noapte senină, vouă, celor ce nu suferiţi de insomnii! 🙂

(Eu merg înspre pat… n-o să dorm, dar măcar o să ascult melodia la căldură, în aşteptarea somnului).

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=jab7bYJk18Q&w=500&h=311]

Versuri:

“What can I do with my obsession
With the things I cannot see
It’s a madness in my being
It’s the wind that blows the tree
Sometimes you’re further than the moon
Sometimes you’re closer than my skin
You surround me like a winter fall
You come and burn me with a kiss

And my heart burns for you…”

Recenzie de carte: Cu mănuşi

Nov
29

Titlu original: Cu mănuşi

Autor: Mihaela Nicola

Naţionalitate: română

Ecranizare: nu există

De acelaşi autor: Pe tocuri

Dacă tot mă chinuie insomnia, de ce să nu-mi ocup timpul într-un mod util?, am zis. Am revenit la marea mea pasiune, cititul. Din vraful de volume de pe noptieră (căci am uitat să spun boala de care sufăr, şi anume – încep mai multe cărţi o dată – boală grea, ştiu :D), m-am gândit să iau un titlu nou, carte neîncepută. E vorba de „Cu mănuşi”, scrisă de Mihaela Nicola, un manual de conduită şi rafinament pentru doamne şi domnişoare. Cartea a ajuns la mine din întâmplare, dar ţin pe această cale să-i mulţumesc Anei-Maria, pentru c-a uitat s-o înapoieze la timp, şi posesoarei, Alina P., care nu s-a supărat pe mine (sper!) pentru faptul c-am mai ţinut puţintel cartea la mine. (more…)

Despre revenirea la viaţă

Nov
29

Şi-n noaptea asta, ca în toate celelalte nopţi mai recente, mă chinuie insomnia asta neobişnuită. Neobişnuită, zic, pentru mine, pentru că nu-mi amintesc să fi fost aşa de zdruncinată de faptul că nu pot dormi deloc, în vremea în care toţi sunt aşezaţi liniştiţi în paturile lor, adânciţi în vise.

Zic „revenire la viaţă” pentru că, de ceva vreme, încep să mă simt mai bine cu mine. După perioada destul de gri prin care am trecut recent, încep să am – din nou – multe gânduri, idei, proiecte… şi toate se învârt în capul meu cu o viteză ameţitoare, însă mai presus de orice, e speranţa că din toate acestea vor ieşi lucruri minunate. Toate se datorează unei melodii, care-mi e din ce în ce mai dragă, pe care o ascult în chip de cântec de leagăn. Ajută mult, mai ales datorită mesajului ei şi a influenţei pozitive pe care-o are asupra psihicului meu! 🙂

Nu vă mai zic multe, şi vă las să ascultaţi Pink Floyd şi-a lor nemuritoare baladă, cu speranţa ca şi vouă să vă placă!

Noapte bună, vouă, celor care puteţi dormi! 🙂

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=nVxnNNGjubg&w=500&h=405]

Soluţia salvatoare!

Nov
24

Şi cum vă ziceam ieri despre ceaiul negru, pe care-mi place la nebunie să-l beau cu lapte, şi despre insomnia generată de acesta… Ei bine, nu m-am potolit! Trebuia să remediez situaţia asta delicată cumva! 😀

Azi am decis să încerc o şmecherie care s-a dovedit a fi soluţia salvatoare: nu mai beau ceai negru cu lapte, beau ceai de fructe cu lapte! Are gust bunicel, şi s-a învăţat cu mine! (Cred că acesta este începutul unei frumoase prietenii, cum ar zice Bogart, tradus în română ;)) Acuma… mă gândesc că daca voi continua să beau dintr-ăsta n-are ce rău să-mi facă, dacă sorb mai mult de 2 căni pe zi din licoarea magică, nu-i aşa?

Până una-alta, revin eu la cartea din care m-am întrerupt (în curând urmează să public şi prima mea recenzie, aşa că staţi pe-aproape!).

Pe curââând! 🙂

Am zărit lumină pe pământ…

Nov
24

“Şi m-am născut şi eu,

Să văd ce mai faceţi!”

Dacă tot mă chinuie insomnia asta cruntă (ceaiule negru, o să te pomenesc muuultă vreme de-aci înainte), ca tot omu’ posesor de conexiune la internet, am zis să mă dau şi eu cu placa în marele ocean de informaţii virtuale.

Din vorbă-n vorbă, sau mai bine zis, din sait în sait, am ajuns la Romanian Voice, un fel de enciclopedie de cultură românească. Şi tot aşa, mai pe la un Stănescu, mai un Barbu, hai fie, Bacovia… am ajuns la Sorescu, şi una dintre poeziile mele preferate! 🙂

N-o s-o public taman aici, dar îl las pe maestrul Alifantis să cânte poezia cum ştie el mai bine!

Noapte bună tuturor! 🙂

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=heXpd_fCq9Q&w=500&h=311]

Adio! dar rămân cu tine…

Nov
23

După a nu-ştiu-câta noapte de insomnie consecutivă, de foit în pat, apoi numărat de stele şi oi cât pentru o mie de ani încolo, am ajuns la o singura decizie posibilă, şi matură, de altfel, şi anume: voi face o pauză de la ceaiul negru cu lapte. Plăcerea mea vinovată de toate zilele a ajuns să-mi provoace o insomnie cum nu mi-a fost dat să îndur niciodată până acum. Ştiu, ştiu zicala: niciodată să nu spui niciodată! Dar chiar aşa?! Să fiu trădată în asemenea hal?! Tocmai eu, propovăduitoarea licorii magice? E strigător la cer, aş zice!

Bine, recunosc… am ajuns să beau aproximativ 1 litru de ceai negru cu lapte pe zi, dar nu am crezut că lucrul acesta o să-mi cauzeze astfel de probleme. Nefiind băutoare de cafea, nu ştiam cum stă treaba cu cofeina, chestii, aşa că mi s-a părut natural să o dau pe ceai negru, poate pentru că eram invidioasă pe ritualul zilnic al cafegiilor. Şi uite unde am ajuns… În fine, n-o mai lungesc.

Dragul meu ceai negru cu lapte, m-am gândit mai bine, şi am luat următoarea decizie: e timpul să luăm o pauză. Relaţia noastră a fost una specială, am trăit momente deosebite unul în compania celuilalt, dar GATA! S-a terminat! Finito! Bineînţeles, nu te voi uita prea curând (au grijă insomniile de asta, n-ai frică!), şi sper să putem relua ritualul nostru cotidian cât de curând posibil! În doze mici, fireşte! Să nu care cumva să ajung iar la ziua şi litrul (deşi s-a întâmplat pe nesimţite, vă jur! :D)…

Oricum… până la următoarea noastră întâlnire, m-am decis să trec pe lapte cu miere. Sper că nu-mi vei purta pică. Ştii că în sufletul meu vei ocupa mereu primul loc!

Cu drag, a ta băutoare,

Ioana.