Despre farmecul lucrurilor plictisitoare

Are You A Bookworm?

May
04

Navigând aiurea (câteodată, recunosc) prin marele ocean de informaţii ale world wide web, am dat mai demult peste o leapşă deosebit de drăguţă, care întreba aşa: “Are you a bookworm?” Din start ştiu care e răspunsul corect la această întrebare: DA, FRATE! Sunt un şoarece de bibliotecă, sau un vierme de carte. Oricum i-aţi zice, mie-mi place să citesc! :D

Şi-acum, să purcedem cu secţiunea de Q & A:

1. Ce cărţi ai citit anul trecut?

Hmm… să ne gândim: vi le zic aproximativ cronologic, cred că aşa e cel mai bine:

Pescăruşul (A. Cehov), Doamna Bovary (Gustave Flaubert), Insula comorii (Robert Louis Stevenson), Climate (Andre Maurois), Joaca preferată (Leonard Cohen), Papagalul lui Flaubert (Julian Barnes), Aventurile unui tătic (Sevag Hagop Ahirabedian), Charlie şi fabrica de ciocolată (Roald Dahl), Pacientul englez (Michael Ondaatje), The Catcher in the Rye (J.D. Salinger), Incendierea paradisului (Antonio Alamo), Dosarul Pelican (John Grisham), Cu mănuşi (Mihaela Nicola) şi Apel către lichele (Gabriel Liiceanu).

2. Ce carte/cărţi citeşti în acest moment?

Din păcate sufăr de cumplita boală a începerii mai multor cărţi de-o dată, şi de-a le termina haotic. Slavă domnului c-am o memorie bună şi nu încurc personajele şi poveştile între ele! :)

Deci: Lolita (Vladimir Nabokov), Eat, Pray, Love (Elizabeth Gilbert), One Flew Over the Cuckoo’s Nest (Ken Kesey) şi Unul, niciunul şi o sută de mii (Luigi Pirandello).

3. Ce cărţi vei citi în acest an?

Auch, lista de aşteptare e destul de mare… ca să nu zic IMENSĂ. Mi-am cumpărat recent 2 cărţi de-ale lui Margaret Atwood, sper să apuc să le citesc, şi încă ceva titluri de la Henry Miller (am de terminat Tropicul Capricornului şi de început Crucificarea Trandafirie). Ah, vreau neapărat să citesc ceva de la Mario Vargas Llosa. În rest, citesc mult la recomandarea prietenilor! :)

4. Care e cartea ta preferată ?

Mi-e foarte greu să decid asta… Nu cred că am o carte preferată: depinde foarte mult de starea pe care o am în momentul în care mi se pune întrebarea asta. De obicei spun că printre preferatele mele se află Pe aripile vântului (Margaret Mitchell), Dama cu camelii (Alexandre Dumas-fils) sau Ioana (Anton Holban). Dar îmi place şi Alain de Botton, sau Isabel Allende şi Jane Austen.

5. Care este melodia care îţi creează o stare relaxantă atunci când citeşti?

Sincer, rareori citesc pe fundal muzical. Îmi place să fie cât de linişte în cameră, sau dacă sunt în parc, în niciun caz n-o să citesc o carte cu căştile în urechi. Eventual ascult muzică simfonică, dar, repet, rareori.

6. Ai da banii pe o carte interesantă sau pe o trusă de farduri?

Asta e iarăşi o întrebare dificilă. Dacă mă întreba cineva aşa ceva la 18 ani, aş fi zis fără să stau pe gânduri: pe o carte! Însă mai nou, profitând de semi-maturitatea nou dobândită, aş sta puţin să cuget. Dar cred că în final aş alege o variantă care să le împace pe amândouă! :)

Şi-acum, la final… dau leapşa unor bookworms înrăiţi, ca mine: Lilişor, Miri şi LG, aveţi onoarea. Evident, poate s-o preia oricine, doar să mă anunţaţi! ;)

*sursa foto: aici

Mergem la PRbeta!

May
03

Timişoara mă cheamă, din nou. Graţie prietenei mele, Raluca Moisi, voi participa şi eu la evenimentul lunii mai, de interes maxim pentru lumea de PR şi comunicare! :)

Astfel, în 12 mai, pararampampam: PRbeta: comunicare 2.0. E prima conferinţă regională despre comunicare şi PR. La eveniment sunt invitaţi oamenii de PR, companii, agenţii, jurnalişti online şi bloggeri.

(more…)

Şuncuiuş: cum a fost

May
01

Vreau să încep acest post prin a menţiona faptul că nu vreau să fiu nici “prea-prea”, nici “foarte-foarte” în ceea ce priveşte experienţa care tocmai s-a încheiat. Mi-ar plăcea să fiu cât mai neutră, să zic despre bune şi rele, despre prima mea noapte dormită în cort ever! :) (more…)

Nunta Regală

Apr
29

Sau Nunta Secolului. Nu ştiu de ce nu i-au zis, direct, Nunta Mileniului. Oh, wait, aia va fi, la alegere, fie nunta Zăvorancei cu Tudy, fie cea a lui Borcea cu amanta. Anyhow. :lol:

TVdece întreba azi pe tuităr dacă are rost să scriem pe bloguri, şi bineînţeles că nu prea are, pentru că toată lumea se va uita fascinată la nuntă. Noi de-acasă, pe la antene sau protv-uri, că deh, ăştia au live coverage, cu comentarii. (Bonus, la antenă vine nenea Bote, să comenteze care cum şi-a pus pălăria, sau cine nu s-a scobit cum trebuie în dinţi.) tztztz… În plus, din aceleaşi considerente, am face bine să ne punem sondă azi, n-are rost să pierdem vremea la toaletă, pierdem info valoroase, evident.

Acuma, lăsând gluma la o parte, e un eveniment de-o amploare cam pompată, sincer. De restul lumii zic, pentru că britanicii au mari speranţe în noul cuplu, asta dacă or să treacă vreodată peste dezamăgirea Charles – Camilla. Ţin minte că la un moment dat se făcuse un sondaj în Marea Britanie, în care o majoritate covârşitoare a declarat că le-ar conveni să se sară peste Charles, când vine vorba de succesiunea la tron, şi să treacă direct la William şi Catherine (formau şi-atunci un cuplu “solid” ;)). Evident, Kate e privită ca noua Lady Di. Tot din fragmenţele de veşti culese de pe world wide web am aflat şi că aproximativ 2 miliarde de oameni vor “asista” azi la tot ce-nseamnă nunta regală, ceea ce, din nou, denotă mediatizarea fantastică din spatele evenimentului. Ca să nu mai zic de inventivitatea de care au dat dovadă comercianţii, în ceea ce priveşte suvenirurile cu nunta celor 2 (aici sunt cele oficiale, iar aici… câteva dintre cele neoficiale :D – mi-a plăcut foarte tare farfuria cu mesajul “Thanks for the day off” :lol:). Urmărind The Royal Channel (da, şi Youtube contribuie câte-un pic cu vox populi: ai posibilitatea să urci un video de felicitări pentru tânărul cuplu), mi-am dat seama că jinduiesc şi eu puţin după poveştile cu Făt-Frumos şi Cenuşăreasa, sau măcar după ideea de monarhie în ţărişoara asta. Nu vreau să intru-n politică, dar mi-ar fi plăcut să fi avut şi noi evenimente din astea fastuoase, la care să participe capetele încoronate din lumea-ntreagă (care mai există, fireşte…), însă asta e situaţiunea, it’s no use crying over spilt milk.

Ca să revin cât de cât şi la importantul eveniment care se derulează în ţară (1 Mai Muncitoresc this week-end), am decis că DA, îi dau o şansă cortului. Oricum, o să revin eu cu detalii duminică seara-luni dimineaţa cel târziu. V-aş asigura şi eu nişte live coverage, da’ mi-e că-n Şuncuiuş nu va merge aşa de bine semnalul stick-ului de RDS :lol:

În consecinţă: Best Wishes tinerilor, şi mie baftă în prima experienţă “în natură”! Week-end fain s-aveţi! :)

PS: site-ul Monarhiei a pus la dispoziţie programul detaliat al ceremoniei. Fairytale wedding indeed! :D

*sursa foto: aici

Recenzie de carte: Istoria iubirii

Apr
28

Titlu original: The History of Love

Autor: Nicole Krauss

Naţionalitate: americană

Ecranizare: în curând 

De acelaşi autor: Man Walks Into a Room, Great House

La recomandarea lui Jo, iau de pe masă “Istoria iubirii”, aşteptându-mă la o povestire cu caracter istoric, sau ceva de genul ăsta. N-a fost să fie, şi mi-am dat seama (încă o dată!) că nu trebuie să judeci o carte după titlu. Câteva cuvinte despre această carte. Sincer, m-a întristat foarte mult când am întors şi ultima filă, şi mi-am dat seama că „This is it!?”… O carte superbă, care se învârte în jurul cărţii omonime, „Istoria iubirii”. (more…)

To Şuncuiuş or not to Şuncuiuş

Apr
27

Aceasta e-ntrebarea… În buna tradiţie bihorenească, tot poporul, cu mic, cu mare (cu căţel/purcel), face drumul până la Şuncuiuş, de 1 Mai muncitoresc, pentru distracţie şi mâncare-n aer liber, dormit la cort şi concerte pe scenă, cu boxe care bubuie frenetic.

Booon, nimic neobişnuit până acum. Doar că, în premieră, anul acesta se pare că nu mai scap, şi că voi face parte din masa de oameni fericiţi pe căi artificiale care se va îndrepta spre platoul de la Peştera Unguru Mare, de-aici, de lângă Oradea. Şi tot în premieră, voi inaugura dormitul în cort. Yey! (NOT!).

Nu ştiu câţi dintre voi au avut norocu’ să mă cunoască în persoană, dar dacă e ceva ce se ştie despre Ioana Ştef, e acel ceva că: IOANA NU DOARME ÎN CORT. Cel puţin, până acum. Că se pare că mi-a sunat ceasul de fată nedormită-n cort. Ei, asta nu-nseamnă că n-am mai fost la munte până acum. Doar că n-am avut curiozitatea în veci să aflu cum e să dormi pe pământ, cu riscul de gângănii/vietăţi/animale la picioarele tale, apoi cu ploaie (şi să nu-mi ziceţi mie despre corturi impermeabile, că io nu cred că nu te uzi deloc!!), apoi frig, apoi prea cald, şi câte şi mai câte. Apoi eterna problemă a băilor. I’m a girl, therefore -> duşuri, hidratări, chestii. Şi până acum n-am văzut camping-uri care să fie cât de cât dotate, ca să facă faţă nevoilor feminine. Din nou, dau cu presupusu’, că la Şuncuiuş n-am mai fost de câţiva ani buni (şi-atunci am dormit bine-mersi în pensiune), dar sper din tot sufletul să mă înşel, şi să existe măcar ceva tentative de grup sanitar.

Needless to say, eu n-am cort, nici izolir, nici sac de dormit, nici bocanci de munte, etâcî, deci mă duc cu mâinile-n buzunare. Bine, nu chiar aşa, pentru c-am de cărat haine, că cică o să fie friiig, apoi lucrurile obişnuite de fată, nişte cărţi, cremele de toaleta zilnică, pfoai, mai rămâne să pun roţi la dulap! :lol:

În fine, enough with the complaining and bitching. Voi trăi şi voi vedea. Şi ferit-a Sfântu’ de ăla/ăia care vor trebui să mă suporte, atâta zic. :)
(PS: e secretul nostru, să nu mai ziceţi nimănui…) Noroc cu alcoalele, că altfel… :lol:

Bun, şi-acum, prieteni, voi ce faceţi de 1 Mai? Cum sărbătoriţi? :)

Back in Black!

Apr
26

Sau “cum a fost fără internet, timp de 5 zile” :lol:

Băi, adevăru’-i că n-am murit… Ci din contră, am avut vreme să mă ocup cum trebuie de mineee. Ah, evident, I spent some quality time with my mother, cooking and baking and stuff, and of course, doing the girl stuff we love to do together. Painting nails, dyeing hair, make up, de-astea. :D

Am şi citit ce-am zis c-o să citesc: bine, încă n-am terminat cu “Lolita” (cred că-i un semn c-ar trebui să mă las păgubaşă, dar nah, still trying!), dar am terminat într-o zi şi-un pic “Istoria iubirii” şi “Traficantul de arme”. Cărţi foarte faine, imediat ce-am oleacă de vreme liberă mă şi apuc să vă povestesc despre ele! :)

Apoi, bălăcit la soare, cât încape… toată ziua căutam după cremele cu sepefe, apoi şezlongul meu vechi, de-acasă… Faine vremuri. Da, am şi mâncat. Deşi nu ca-n alţi ani, cu excese culinare. Ce-i drept, când ajungi să găteşti chiar tu, parcă te saturi când le faci, ce să mai mănânci când sunt gata? ;) Iar când vine vorba de mâncarea de Paşte sufăr, pentru că nu se găteşte miel la noi în casă (tata şi păsăricile lui pe creier), aşa că drob şi friptură mănânc doar “pe uliţă”… Abia am aşteptat să merg în vizită, să testez mieii de anu’ ăsta… :D

Fusei şi la un film, la cinema. Mare pierdere de vreme, vă juuur!! Filmul se numeşte “The Source Code”, şi-i cu un Jake Gyllenhaal pe jumătate (adică e ceva erou d-ăsta american, din război, care nu mai are decât ceva activitate cerebrală, şi care e introdus în ceva progrămel cum numai americanii ştiu să facă: de circulat prin timp, cu evidenta intenţie de-a face bine). Epic failure, să nu care cumva să daţi banii pe aşa ceva! :))

Între timp, în onlain: peste 140 de mailuri, câteva distractive de la Twitter (“Dumnezeu is now following on Twitter”, ăsta m-a distrat la culme), vreo 70 de notificaţii la feisbuc, câteva mesaje pe mess, că deh, dac-am intrat în horă, acu’ cică tre să joc. :D

So… care cum aţi petrecut zilele astea? :)

Punct. Pauză. Minivacanţă

Apr
22

Una scurtă azi, că tot “trudesc” din greu pe onlainul de la job, şi aiurea pe celelalte onlainuri. Dacă tot vă ziceam zilele trecute c-am 2 (DOUĂ!!!) zile libere de Paşte, mă gândesc să fac un exerciţiu. Fără onlain de azi, de la ora 5 şi jumătate. Mulţi dintre cei ce mă ştiu personal or să râdă şi-or să arate cu degetul “Ce, tu?! Tu, mă?! :lol:”, da’ io încerc, să nu mai zică lumea că-s “online freak” sau “Ioana-Ştef-Feisbuc”, sau mai ştiu io cum. Voinţă este, vreme bună (care s-ajute la voinţă) – este! Aşa că: înarmată cu vreo 3 titluri (aia a lui Hugh Laurie m-a prins, o dau gata zilele astea!), ochelari de soare, rochiile de vară scoase de la murat şi crema cu protecţie solară, mă-ndrept spre sat, unde voi petrece această minivacanţă.

Ah, da. Urări. Nu ştiu ce să vă urez. :lol: Ştiţi voi mai bine de ce-aveţi nevoie. Deci: bla, bla, bla, bla, şi bla. Să nu uit: BLA BLA. Şi evident, bla. Fumaţi fericiţi, (nu paşteţi iarba!), etâcî… ;)

În încheiere, vă las c-o piesă “de sezon” (sorry, am tot căutat originalul, aia din 1973, da’ cred că iutiub îmi joacă o festă azi – sau nu-s eu trează destul :)). Hai, uraţi-mi (mini)vacanţă plăcută, că mai am un pic de răbdat la job, şi mă car! :D

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=0AxMb7u0D8g&w=500&h=405]

Being Erica

Apr
21

Azi, despre “Being Erica”. Sau, în română, de la Diva Universal (fostul Hallmark) – “În mintea Ericăi”. Serialul canadian care m-a captivat într-atât încât l-am vizionat în 4 zile, după ce-am dat de episodul pilot. Doar 3 sezoane, a câte 12 episoade (ultimul are 13) de 40 şi ceva de minute.

Am să încep prin a spune că serialul ăsta e pentru fete. Nu prea ştiu mulţi masculi feroce care să se fi uitat la el, se încadrează în categoria ChickTVShows, gen “Gilmore Girls” sau “Sex And The City”. Mi-a fost recomadat de o prietenă, care mi-a mai dat nişte titluri bune, deci ştiam de la început că n-are cum să mă dezamăgească. Şi aşa a şi fost! M-a prins foarte tare, povestea semi-SF, iar finalul sezonului 3 m-a cam dat pe spate, deşi deh, trebuia să termine în coadă de peşte, altfel cum ar fi putut să-l reia la toamnă? (da, va exista şi sezonul al patrulea). (more…)

Înc-un pic-pic-pic

Apr
20

Înc-un pic-pic-pic
Pââânăăă la un week-end prelungit! :D

Sau deh, zilele libere luate cu ocazia Paştelui. Nici nu ştiu ce-am să fac în cele 2 (DOUĂ!!!) zile pe care mi le-am luat. Când altădată mă plângeam că nu-mi ajunge vacanţa, şi-mi luam şi din timpul semestrului câte-o săptămână în plus (asta la facultate), acum, cu job-ul vieţii pentru străinezi, am ajuns să mă bucur de 2 (DOUĂ!!!) zile libere.

Oare ce minunăţie o să fac cu atâta timp liber la dispoziţie… :lol: Ah, şi-ncă o menţiune… nu le-aş fi primit dacă nu le ceream. Pentru că, surpriză!, francezu’ meu lucrează şi în a doua zi de Paşte, deci… eu de ce n-aş lucra?! Şi-apoi, când i-am zis şi de a treia… a zis, bine, fie, aşa o fi pe la voi, prin România. Ce uitai eu să fac – să-mi iau şi Vinerea Mare, în bunul stil românesc. Da’ ar fi fost prea mult, şi-l şocam prea tare pe nenea franţuzul. Deşi cred că, dac-ar fi după el, mi-ar tot da pe zile, că doar mi le scade din salar, nu? :))))

So, după cum ziceam… eu m-am trezit s-am o zi liberă când toată lumea munceşte (adică marţea viitoare). Which will be great, cum s-ar zice, pentru că de obicei sunt mai catolică decât Papa, şi fac câte-o ghiduşie de genul. Cum ar fi să-mi iau zi liberă de ziua mea, sau pur şi simplu o zi oarecare, în care stau doar şi vegetez, în timp ce-i observ pe ceilalţi cum muncesc (care muncesc, fireşte). No, fiecare cu păsăricile (stolurile) lui…

Am început o nouă carte (pe “Lolita” o mai tărăgănez, pentru că e al naibii de greţoasă), primită de la Schimb de Cărţi (thanks, Miri), scrisă de the-one-and-only-Doctor-House (Hugh Laurie pe numele lui de pe copertă), “Traficantul de arme”, care e promiţătoare. :) Apoi, să termin şi cu Gilbert şi-a ei “Eat, Pray, Love”, că tot uit de ea, zici c-aş fi terminat-o, şi-am de gând să încep “Istoria iubirii” (Nicole Krauss), highly recommended de către Jo.

Planuri, planuri, zici c-aş avea un întreg concediu de 2 săptămâni. Anyhow, ca un control freak autentic, s-a notat totul în agendă, sper doar să mă ţin de treabă :lol:

Voi ce faceţi în zilele astea libere? ;)