Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Muschetari, încotro?

Nov
26

Azi, o povestire din ciclul de-ntâmplări vesele “They don’t make ’em like they used to!”. Mi se-ntâmplă destul de des să merg la filme la cinema, şi nu să le văd acasă (asta în cazul filmelor noi), pentru că-mi place să cred că pot să susţin, chiar şi cu puţin, industria filmului. Aşadar, mă bucur când mai aud de câte-o ecranizare din copilărie – cel mai recent caz a fost cel cu “Cei 3 Muschetari” (2011), la care m-am dus pentru că am vrut să revăd, cum ziceam, o poveste frumoasă pe care-am citit-o cu mult drag, acum ceva vreme. (more…)

When you’re smiling

Oct
19

But when you’re cryin’… you bring on the rain
So stop your frownin’…be happy again!
Cause when you’re smilin’… keep on smilin’
The whole world smiles with you. 🙂

Să vă povestesc ce-mi veni cu versurile astea, fix azi, dintre toate zilele. Da, a fost o zi călduţă, a ieşit soarele, dar nu despre asta este vorba. După muncă, fug către 2-ul pe care-l zăresc în staţie, să mă ia şi pe mine, că Doamne, greu e să mai şezi încă 15 minute în staţie, la răcoarea care sincer îmi displace… Şi fuga-fuguţa, mă sui în vagon, primul din cele două. Acolo, un copil drăgălaş de 3 ani maxim, plângea de se rupea lumea-n două. (more…)

Cele mai frumoase flori

Jun
01

… nu-s panseluţele, nici trandafirii!
Cele mai frumoase flori
Apar pe lume în grădinile iubirii!
Cele mai frumoase flori
Se duc la şcoală cu lecţia-nvăţată
Şi chiar de nu iau nota 10 câteodată,
Sunt, totuşi, cele mai frumoase flori! 🙂

Azi, despre cele mai frumoase flori, sau “La Mulţi Ani, Copii, de ziua noastră!” 😀
Scriu “de ziua noastră” pentru că încă fac parte din masa de copii, refuz să cresc încă o perioadă, aşa că azi mă aştept să primesc cadouri, îngheţată, baloane, ce mai, să fie cu-adevărat ziua mea!

Ah, ţin minte că-n fiecare an, cel puţin în anii de şcoală, până prin liceu, primeam cadouri şi de la învăţătoare/profesori. Ne duceau în excursii, ne cumpărau dulciuri (simbolice, nu vă închipuiţi că dădeau averi pentru asta), dar cât de fericiţi ne făceau…

Cu trecerea timpului, pot să declar cu mâna pe inimă că mă bucur la fel de mult de-o chestie măruntă primită de 1 Iunie, atâta vreme cât ştiu c-a fost dăruită cu drag! Aşa că azi, şi de primesc, sau nu, cadou, tot îmi fac eu o surpriză mie! 😉

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=UH5SFnQvriM&w=500&h=405]

PS: şi uite cum au mai rămas doar 28 de zile până la ZIUA MIAAAAAAA!!! 😀
PPS: în poză sunt eu, la 3 ani 🙂

Ce citeam când eram de-o şchioapă

Feb
01

Iată că s-a nimerit să primesc o nouă leapşă de la Cosmina, pe care o onorez cu mare drag, pentru că e despre activitatea mea preferată (cititul) şi perioada mea preferată (copilăria) 😀

Să purcedem, deci! Băi, mie mi-a plăcut din totdeauna să citesc. Încă de la grădiniţă învăţasem, pentru că mămica e învăţătoare, şi stăteam mult cu “copiii ei”, aşa că nu mi-a luat mult să învăţ să citesc. Cred că printre primele cărţi citite de care-mi amintesc e “Vrăjitorul din Oz” (avea nişte poze mi-nu-na-te! :)); apoi mai aveam şi-o carte cu “Poveşti fermecate ruseşti”, şi-alea deosebite, şi bineînţeles, basmele lui Petre Ispirescu şi “Legendele Olimpului”. Şi pentru că terminasem destul de repede cam ce era prin mica noastră bibliotecă la raftul de copii (cam prin clasa a treia), am stat pe capu’ mamei să-mi facă şi mie abonament la Biblioteca Judeţeană, auzisem eu c-acolo ar fi la căăărţi… 🙂

Zis şi făcut, în vreo 2 săptămâni m-am trezit cu ditai abonamentul. Şi stăteam eu singurică în faţa rafturilor (era în perioada în care mama îşi făcea lucrarea de grad, şi pe mine mă lăsa să hoinăresc la secţia de copii), şi mă tot minunam de cât de frumoase pot fi coperţile, şi nu ştiam pe care să le mai aleg. Atunci mi-au căzut ochii pe minunata serie “Mary Poppins” a lui P.L. Travers. Le-am devorat de-a dreptul, am fost atât de încântată de povestiri, încât eram decisă că atunci când voi fi MARE, voi fi Mary Poppins (hmm… dacă stau bine să mă gândesc, parcă şi azi mai vreau asta :)). Apoi a venit rândul lui Jules Verne, iar “Copiii căpitanului Grand” cred c-am citit-o de câteva ori bune, aşa de mult mă impresionase. “Alice în Ţara Minunilor”, “Huckleberry Finn” şi “Tom Sawyer”, “Călătoriile lui Gulliver”, până m-am trezit prin clasa a şasea, şi auzisem eu pe undeva de “Cei trei muşchetari”. Am împrumutat-o şi pe-aia, evident, şi ţin minte că a fost prima carte cu care am întârziat o zi, şi ce mustrări de conştiinţă am avuuut… Mă temeam că n-o să mă mai lase tanti să împrumut niciodată. La finele clasei a şaptea, de premiu, mi-a luat mama o carte pe care cică o găsise rătăcită pe la ceva consiliu, şi era despre ceva vrăjitor micuţ. Da, aţi ghicit, era “Harry Potter şi piatra filosofală”. Am citit-o şi pe-aia repede, mi-a plăcut foarte mult, dar apoi am dat-o uitării, până prin liceu, când s-a declanşat nebunia generală cu filmele şi cărţile seriei. Tot am în plan să termin seria, dar mi-e o leneee… şi-n plus, deja am liste şi listuţe cu cărţi “de oameni mari” pe care aş vrea să le citesc o dată şi-o dată.

Buuun… acum c-am făcut listuţa, e rândul meu să dau leapşa mai departe: începem cu fetele: Andreea, Bianca, Lilişor, Mery, Ralk, apoi Cristi, DanGraţian şi PDF – dragilor, sunt curioasă – voi ce citeaţi când eraţi de-o şchioapă? 😀

PS: evident, şi alţi prieteni sunt invitaţi s-o preia! 🙂