Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Seara 1 de documentare pe Corso

Aug
31

Fost-aţi aseară pe Corso, la documentare? Dacă DA, foarte bine, vă felicit, şi mă bucur c-aţi dat curs acestei invitaţii inedite! 🙂 Dacă nu, ei bine, mai aveţi încă zile să recuperaţi, dar sfatul meu e să mergeţi, pentru că e o experienţă frumoasă! 😀

Aseară documentarele au început la fix. Adică fix la 9, pentru că lumea era adunată în număr mare la terasa de lângă Lactobar. Erau oamenii informaţi, mai întâi, care s-au aşezat, însă pe tot parcursul filmelor am văzut curioşi care, trecând pe-acolo, n-au ezitat să ia loc şi să zăbovească puţin în faţa ecranului. Mie mi-au plăcut foarte mult cele două documentare de ieri, însă azi am înţeles că va fi şi mai bine: se vor aduce scaune mai multe, un ecran mai mare şi evident, o sonorizare mai adecvată (deşi eu, şezând de pe margine, am văzut şi-am auzit chiar bine!). Ce mi s-a părut fain, iarăşi, a fost reacţia orădenilor: bun, drept e c-a fost gratis, da’ cu orădenii e tare greu să anticipezi ce le place sau nu, să-i scoţi din casă, să-i atragi spre evenimentul tău, iar lucrul ăsta s-a întâmplat aseară, deci putem vorbi de-un mini succes! ;))

Cele 2 filme din prima zi:

Bee Moldovan (în regia lui Cumatrenco Sergiu Junior şi Valeriu Şova) – o mărturie a unor moldoveni (cei de peste Prut), plecaţi la muncă-n Franţa: un mic joc de cuvinte între be şi bee (moldovenii asemănaţi cu albinele muncitoare). Mi-a plăcut, nu zic NU, dar traducerea era cam silly, ca să zic aşa. Nu cred c-am fi avut nevoie de ea, bieţii oameni oricum vorbeau în română. Am râs la unele faze (ca de exemplu la “femeile din Paris sunt fierbinţi, nu se uită la noi”), sau la “e bine când e mai bine”.

On the Road (regia Maciej Adamek) – un documentar despre viaţa unui cuplu de vagabonzi bătrânei (Josef şi Basia), care îşi caută un adăpost prin satele din Polonia. E destul de trist să-i vezi în situaţia lor, însă filmul e plin de note de umor (căutând în tomberoane după mâncare, ea găseşte nişte cărţi, însă arătându-i-le lui, el decide: “Nu lua aia, eu nu citesc Platon! Ia mai bine cartea despre căsnicie”, ca mai apoi, pe malul unei ape, ea îi citeşte lui – pentru că vede mai bine – din cartea despre căsnicie, iar scena e foarte amuzantă: sfaturi pentru tinerii căsătoriţi).

5 Responses to Seara 1 de documentare pe Corso

  1. vrem mai multe detalii despre On the Road 🙂

    • Păi, nu ştiu câte-aş mai putea adăuga, doar e un documentar destul de scurt. Cum ziceam tenta e una dramatică (în momentele în care prezintă cum bieţii oameni se mulţumesc să doarmă în săli părăsite, cu geamuri sparte, doar pentru a avea ceva deasupra capului, sau când femeia povesteşte despre cele 3 căsnicii ratate), însă per ansamblu rezidă şi-o notă de optimism. De exemplu, femeia mărturiseşte că, deşi nu are un loc stabil unde să locuiască, n-a fost nicicând mai fericită decât acum… 🙂

  2. Am fost in trecere prin zona doar. I-am salutat pe Oradeanu’, Lili, Designerul si nevasta. Da’ tu unde Dumnezo erai? 😐

    • eu eram vis-a-vis, lângă Tonţu’, şedeam pe prispa de la fostul Leonardo! 😛
      Când am ajuns eu (cu vreo 5 minute întârziere) nu mai erau locuri pe scaune…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *