Despre farmecul lucrurilor plictisitoare

Să-ncercăm o revigorare…

Sep
30

Dacă intrați pe-aici, adică a mea căsuță online, unde-mi scriu gândurile, ideile, întâmplările și experiențele, n-aveți cum a nu remarca faptul că s-a cam pus praful peste tot și toate. În ultimul an am postat foaaarte puțin (spre deloc), știu, dar asta nu înseamnă că n-am avut nimic de zis. Doar că treaba asta cu maternitatea e încă nouă, și prefer să-mi dedic timpul lui Bebe Alex, să citesc și să croșetez, și mai puțin să-mi semnalez prezența în online.

Pentru că m-am decis că ce-i prea mult strică (clișeic, știu!), am spus GATA! Trebuie să reiau obiceiul de-a scrie pe blog. Nu-mi cereți multe pentru început, abia dacă voi apuca să scriu o dată pe lună (deși eu îmi doresc să ajung la o dată pe săptămână), dar cum zicea un citat care mie-mi place enorm, A journey of a thousand miles begins with a single step.

Ce mi-a reamintit de blog? 

Am revăzut recent un film care mi-a plăcut teribil de mult. Mă asemăn în multe aspecte cu protagonista, Julie, care începe multe, dar termină puține. Știu, dau din casă, dar e adevărul gol-goluț. Și povestea ei de succes, cum începe un blog prin care vrea să gătească toată cartea Juliei Child, Mastering the Art of French Cookingși își setează și un termen limită, ca să termine o dată pentru totdeauna ceva în viața ei, m-a motivat și mi-a dat un pic de gândit. Nu mă voi apuca de gătit ca-n poveste (gătesc destul pentru băieții mei și prieteni), dar în schimb voi fi mai organizată (sper!). Am multe planuri pentru viitor, multe proiecte de care vreau să mă apuc, și toate încep cu un singur pas, cum zice și proverbul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *