Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Recenzie de carte: The Shining

Nov
30

Titlu original: The Shining

Autor: Stephen King

Naţionalitate: americană

Ecranizare: The Shining (1980)

De acelaşi autor: Carrie, Salem’s Lot, Cujo, It, The Body, Rita Hayworth and The Shawshank Redemption, The Dark Tower, The Green Mile, Dream Catcher, Secret Windows, etc.

Recunosc c-am citit cartea asta cu sufletul la gură. Fricoasă din fire şi cu o imaginaţie foarte bogată, iar cartea asta mi-a incitat destul de mult sinapsele. Citeam în fiecare seară, înainte de culcare, şi cu mâna pe inimă vă spun că am avut nişte coşmaruri numai cu zăpadă şi hoteluri întunecate şi bântuite, da’ ce să-i faci, curiozitatea a fost mult mai mare. Şi, când în sfârşit am isprăvit-o, mi-am dat seama că de-acum pot să dorm liniştită, doar nu-i niciun bau-bau pe urmele mele, să mă-nhaţe. Şi evident, nici urmă de mutra diavolească a lui Jack Nicholson de pe copertă. ;))

The Shining e povestea lui Jack Torrace; autor ratat, profesor alcoolic dat afară din învăţământ pentru că s-a luat la încăierare cu un elev, acesta acceptă slujba de-a deveni îngrijitor pe timp de iarnă a hotelului Overlook din Denver, pentru a termina o piesă la care lucrează de ceva vreme, şi pentru a întări legăturile cu familia, şubrezite din cauza alcoolului. Îi sunt alături nevasta, Wendy, şi băieţelul, Danny. Ceea ce vom afla curând e faptul că Danny are o “strălucire”, adică abilităţi de medium, şi poate citi gândurile părinţilor, sau se joacă cu Tony, un prieten imaginar care-i “arată” tot felul de locuri şi situaţii, unele care-l sperie pe micuţ. În ziua în care urmează să preia gestiunea hotelului, aceştia află tot soiul de întâmplări ciudate din istoria clădirii impresionante (unde mulţi din bogătaşii Americii veneau să-şi cheltuie milioanele cu amante sau jocuri de noroc), inclusiv povestea fostului îngrijitor, care şi-a omorât familia în iarna în care-a stat la Overlook, şi mai apoi s-a sinucis, şi alte poveşti care mai de care mai terifiante.

Mai multe nu vă zic, merită citită cartea, deşi pot să spun că pe alocuri m-a deranjat traducerea (ca să nu mai zic c-am găsit şi nişte greşeli de ortografie, da’ treacă de la mine…). Cred că ar fi fost o experienţă mai faină să citesc cartea în original, dar sper că la următoarele opere ale maestrului în suspans să mi se îndeplinească cererea. Aşadar, acum pentru mine urmează filmul cu-acelaşi nume, şi sper ca după el să mai pot afirma că dorm bine nopţile… Asta dacă nu mă va bântui Jack Nicholson aşa, din vreme-n vreme… :))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *