Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Proiecţie: eu n-am curaj

Oct
17

Copilaşi drăgălaşi, cei care-aţi ratat marea premieră a scurt-metrajului nostru neaoş, “eu n-am curaj“, aveţi şansa să-l revedeţi în a doua “arătare”. 🙂 Acest eveniment va avea loc la Moszkva Cafe, vineri, 21 octombrie, cu începere de la ora 19.00. Biletul  costă 5 lei, eu zic că nu-i mult, aşa că… 😀

Aveţi mai jos informaţiile de pe pagina evenimentului:

Proiectul de film a început la sfîrșitul anului 2010, dar a devenit public pe 27 ianuarie a.c., cu ocazia Serii de strângere de fonduri, pusă în scenă de echipa de producție, cu scopul de-a strânge o primă sumă de bani pentru a-și putea începe proiectul.

A urmat apoi etapa de producție, 4 zile de filmare, 4 locații interioare și multe altele exterioare, iar mai apoi o lungă perioadă de montaj. Rezultatul s-a lăsat așteptat până în luna iunie a anului curent, când filmul lui Ciprian Ciuciu a prins forma finala, un scurt metraj de 18 minute, simplu, curat și deschis interpretărilor până la momentul final. Interpretul rolului principal e actorul orădean Răzvan Vicoveanu, secundat în părțile de text de colegul său, actorul Șerban Borda. Pe lângă care, în film se mai regăsesc încă 22 de actori figuranți. Partea tehnică a producției a fost asigurată de Cristian Popa (cameră/lumini) și Gabriel Andor (montaj). Coloana sonoră a filmului îî aparține lui Ali Said, iar post-procesarea pieselor lui Jean Victor Piloiu. Cu o piesă în completare, ce aparține actorului Richard Balint. Scenariul și regia sunt semnate Ciprian Ciuciu, iar producția filmului a fost în mainile regizorului, alături de Marcel Adorjan.

Ciprian Ciuciu:
“De ce am făcut acest film? În mare parte dintr-un singur motiv, destul de logic. Pentru a încerca să readuc umanitatea în discuție. Pentru că îmi consider produsul unul cât se poate de uman și cred că prin simpla și mica sa existență va da ocazia oamenilor să vorbească poate în alți termeni decât cei cu care s-au obișnuit reciproc. Pentru că ar fi păcat să pierdem latura personală a discuțiilor pe care le purtăm în detrimentul a din ce în ce mai multe discuții formale ori de complezență. Ritmul vieții e atât de accelerat încât rareori avem ocazia să ne oprim, să respirăm și să vedem cine fuge și de ce. Filmul meu, prin absurdul situației prezentate, iar mai apoi prin validarea finalului ca unul oarecum general valabil, nu face decât să ridice pentru 20 de minute sau poate pentru mai mult timp, o barieră socială. Apoi e decizia fiecăruia dacă o păstrează ridicată sau o lasă la ieșire. Eu nu-mi doresc decât ca cei care îl văd să-și permită discuții cât mai deschise unii cu ceilalți. Până la urmă oamenii nu pot fi oameni decât definindu-se prin tot ceea ce îi reprezintă. A neglija sau ascunde un aspect relativ general al vieții nu cred că ne face mai oameni, ci dimpotrivă, ne privează de o identitate pe deplin reală. Dacă 1+1+1=3, atunci 1+1 nu va mai putea fi 3.

Sper ca publicul să vină deschis la acest film de scurt metraj și sper – așa cum am mai spus – nu să răspund unor întrebări, ci să nasc unele noi. Bauiesc că e ca și cum ai face un copil, poate.. Îl aduci pe lume, îl hrănești, îl întreții, îl crești cum poți mai bine și la un moment dat, când e pregătit, îi dai drumul în lume. Cam asta am făcut și eu, dar la fel ca și cu un copil – poate – nu poți fi niciodată cu adevărat sigur ca nu va mai avea nicicând nevoie de tine.”

Pe lângă “eu n-am curaj”, am mai pregătit două proiecții de film – “Cum să mănânci o pasăre – Ghidul începătorului” – scurt metraj de imagine semnat Ciprian Ciuciu și “Actor amator caut de lucru” – scurt metraj prezentat și la Cannes, semnat Marcel Adorjan.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *