Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

La Madagascar 3, birjar!

Jun
19

Ieri, într-un acces de plictiseală crunt, am ajuns pe site-ul cinema-ului meu preferat, şi nu mi-a venit să-mi cred ochilor, apăruse Madagascar 3: Europe’s Most Wanted şi eu nu ştiam! Sau poate bănuiam c-are să vină, dar nu-mi aminteam data… Naiba ştie, cert e că a trecut premiera pe lângă mine. Decisă să remediez buba asta, mi-am anunţat gaşca şi ne-am prezentat aseară la film! Mie-mi plac desenele animate (sunt încă un copil, pe alocuri) şi sunt mare fan al seriei Madagascar (primul mi-a plăcut tare de tot, ţin minte şi acum faze întregi din el). 🙂

Buuun, în această a treia parte a aventurilor, cei patru simpatici (Alex the Lion, Marty the Zebra, Melman the Giraffe şi Gloria the Hippo) s-au cam plictisit de toată distracţia şi libertatea de pe insula pe care au visat-o atâta timp când încă erau închişi la Grădina Zoologică din New York, iar acum vor să se-ntoarcă acasă. Alex are coşmaruri, visează că va îmbătrâni fără să-şi revadă stânca de pe care urla către copiii în delir. Soluţia apare de la pinguini: aceştia au construit o super-aeronavă, cu care merg la Monte Carlo să câştige mulţi bani, ca apoi să se întoarcă după cei patru şi să-i ducă la New York. Dar maimuţele şi pinguinii au cam uitat de ei, aşa că Alex ia iniţiativa, iar cei patru simpatici (însoţiţi de lemuri) merg în căutarea trădătorilor. Dar  treaba nu-i simplă deloc, pe urmele lor apare Capitane Dubois, care vrea să vâneze leul pentru peretele său cu trofee, aşa că simpaticii trebuie să se ascundă… Şi cum poţi cel mai bine să “blend in”, decât alături de nişte animale, la un circ?

Evident, animăluţele de la circ trebuie ajutate să-şi recapete încrederea în ele şi în numerele lor, vor fi inventate noi atracţii şi exerciţii (mi-a plăcut teribil partea în care Alex o învaţă pe Gia, o frumoasă felină, numărul de “trapeze Americano”). Totul e bine când se termină cu bine, iar finalul e unul plin de culoare, muzică şi evident, “baloons for the children of the world”. E plin de culoare, veselie, efectele sunt frumoase iar copiii din sală l-au apreciat, cu râsete şi chiote la fiecare fază faină (asta ca să nu zic că şi eu strigam mai ceva ca ei). E un film minunat, recomand tuturor să-l vadă, că aveţi sau n-aveţi un kinder cu care să-l vedeţi… Mi-a plăcut într-atât, încât cred că voi merge să-l mai văd o dată… 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *