Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Fresh Start

Jan
03

“Thanks to the calendar, they happen every year, just set your date for January, and you’re on.” Cel puţin aşa-mi amintesc dintr-o frază pe care-o zicea Meredith în Grey’s Anatomy. Distracţia s-a terminat, Moldova e, din nou, la 400 de km distanţă, şi Oradea pare foarte neprietenoasă, dintr-o dată. Ah, şi foarte caldă (12 grade?! WTF?!). N-am să mă mai leg de toate decoraţiunile de sărbătoare (pe care le-aş da jos în 1 ianuarie, dac-ar fi după mine), sau de oamenii care nu se bucură cum trebuie de un concediu, ci-s mai degrabă preocupaţi de faptul că toate-s gata şi munca e pe vine, ci am să vă povestesc cum mi-am început eu anul.

2012 a venit cu 2 filme foarte-foarte bune, pe care le-am văzut chiar în 1, pentru că eram într-o stare destul de vegetativă şi mi-era lene să fac alte acţiuni care ar fi implicat părăsirea camerei calde. Primul se numeşte Incendies (2010) şi a primit o nominalizare foarte meritată la Oscaruri la categoria Best Foreign Language Picture. Produs în Canada, filmul este bazat pe o piesă de teatru scrisă de Wajdi Mouawad (scriitor canadian de origine libaneză) despre doi gemeni care primesc o misiune, la moartea mamei lor: trebuie să înmâneze 2 scrisori – una tatălui (despre care credeau că e mort) şi una fratelui (despre a cărui existenţă nu aveau habar). Jeanne hotărăşte să îndeplinească dorinţa mamei, chiar dacă fratele Simon e ceva mai reticent. Ea pleacă înspre o ţară din Orientul Mijlociu, ţara de origine a mamei (despre care se crede c-ar fi Liban) spre a redescoperi o lume nouă, total nefamiliară, una măcinată de lupte de neimaginat, locuită de oameni care-au uitat de multă vreme ce-nseamnă să fii OM. Nu vreau să vă dau prea multe detalii, e de admirat lupta mamei (Nawal) pentru supravieţuirea ei în cele mai vitrege condiţii (ajunge să petreacă câţiva ani buni în închisoare, unde este violată în mod repetat, pentru că ea era “femeia care cânta”, o personalitate puternică) iar finalul nu poate să te lase altfel decât cu gura căscată şi cu inima bătând din cauza şocului. E un film ce nu trebuie ratat!

Cel de-al doilea film e mult mai celebru, sunt sigură că mulţi dintre voi l-aţi şi văzut deja, dar la mine abia acum a intrat în listă: Cidade de Deus (2002). Povestea la fel de terifiantă a celui mai rău-famat cartier din Rio de Janeiro (Oraşul Domnului), o mahala în care împuşcăturile din senin sunt la ordinea zilei, copiii deţin arme sau droguri şi nimeni nu le stă în cale. Pe mine m-a impresionat foarte mult să văd cum o poveste inspirată din fapte reale poate fi atât de tragi-comică. Au fost momente în care-am râs, în care am fost revoltată sau chiar dezgustată de acţiuni, dar per ansamblu nu-ţi poţi lua ochii de la ecran. E povestea a 2 copii din mahala, care vor avea destine diferite: unul visează să devină un fotograf important, celălalt, să fie regele cartierului. A fost, şi-acesta, un film eveniment, şi mă bucur că am avut în sfârşit 2 ore la dispoziţie pentru o astfel de poveste, şi nu pot decât să v-o recomand, dacă n-aţi văzut-o deja, sau s-o revedeţi, pentru că merită!

One Response to Fresh Start

  1. Daca tot se flutura decoratiunile, in vant, triste…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *