Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Dimineaţa, pe răcoare (sau ULF-urile de pe Linia 2)

Sep
16

Previously, on “Oradea, te iubesc!“:

Pentru că la Staţia din Parcul Ghioceilor trebuia efectuată o reparaţie la şinele de tramvai, până săptămâna aceasta ULF-urile n-au circulat în Ioşia. Dar de când cu unda verde, mai nou numai Siemens-uri frumoase vezi în staţiile ce te duc spre Calea Aradului. Ceea ce nu-i lucru foarte rău, că eu sincer aşteptam de-un car de ani să circul mai ca omu’ (plătitor de abonament sau bilet, încă! – zic încă, pentru că după-nceperea masterului am să circul la jumătate de preţ – hopefully). După primele impresii, (chiar dacă le avem în Oradea de câţiva ani deja) parcă-parcă am început să mă obişnuiesc cu liniştea fantastică din tramvai – faţă de huruitul ăla infernal al tramvaielor vechi cu un vagon – şi mi-a plăcut şi mai mult de OTL. Dar, surpriză: într-o seară, mândră cum şedeam eu în ULF, numa’ ce-mi aud urechile: manele, fratele meu! Conductorul avea seară specială în program, şi pentru că nu voia să se “bucure” singur de muzică, ne-a dat şi nouă, fără număr – exact, conducea cu uşa deschisă. În momentul ăla am început să regret prima oară că e prea linişte-n tramvai.

In this episode:

Pe răcoare, adică pe la 7 şi-un sfert dimineaţa, când ies eu din casă, dacă bine ştiţi – e plin în staţia de tramvai. Yup, a-nceput şcoala, toată lumea se-nghesuie s-ajungă la timp. Iar eu, care stau în mirificul cartier Ioşia (în Calea Aradului mai exact), abia aştept să fie lucrurile ceva mai serioase pe la şcoli, să-nceapă ăştia să chiulească ca să se mai elibereze, pentru că, aţi ghicit, de când avem ULF-uri, nu mai încap atâţia în tramvaie. E-nghesuială maximă, stăm toţi ca sardelele. Asta, în fericitul caz în care încăpem toţi (eu urc în staţia de la Piraţi, acolo-ncepe periplul).

Concluzia: nicicum nu e bine. Nu ne place, şi basta. Nici cu alea vechi, nici cu astea noi. Nu atât mie (eu n-am treabă cu înghesuiala, merg doar 4 staţii, şi-n plus, iubesc ULF-urile silenţioase – între timp, mi-am umplut telefonul cu muzică şi am căştile la mine), cât celorlalţi care sigur au treburi importante de rezolvat la 7 şi-un sfert dimineaţa. Ce-i drept, sunt şi oameni care merg la serviciu (such as myself), însă avem parte şi de câte-un pensionar care, bineînţeles, “ajută” la traficul din tramvaie. Pentru că, vezi-doamne, roşiile vor fi mai scumpe după ora 9, în Piaţa din Nufărul, deci e musai să circulăm în rush-hour. Numa’ zic. ;))

One Response to Dimineaţa, pe răcoare (sau ULF-urile de pe Linia 2)

  1. Ha ha! Acuma înţeleg eu de ce vrei abonament. 😛 ULFs UFOs…same thing. 😛

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *