Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

Dezamăgirea intitulată Oscars 2012

Feb
27

Mai bine că nu le-am văzut oferite live, că de mult m-aş fi aruncat în Criş. N-am să-ncep cu frustrările pe care le-am tot bolborosit, de genul: “ASTEA-s filme de Oscar? Oameni sunteţi voi, ăştia de la Academie?” – legate de nominalizări. N-au văzut DRIVE oamenii ăştia? Îs prea boşorogi, şi l-au scăpat cu vederea? Sau e prea indie filmul? De unde până unde să bagi BRIDESMAIDS în liga asta care se vrea a fi elitistă (dar nu e)? Le-a plăcut de THE ARTIST pentru că au prins vremea filmului mut? Ca să nu mai zic că THE DESCENDANTS e un film atâta de uşurel, că merge să-l vezi în vacanţă, nu la Oscaruri…

În fine, le-am văzut pe-astea înşirate mai sus şi deh, nu prea le-aş fi dat ceva. Onorabilă a fost nominalizarea, dar să nu exagerăm. Best Picture, aşadar, The Artist. Filmul a luat premiu şi pentru cea  mai bună regie şi interpretare masculină. Previzibil, că era cam singurel la el în categorie. La femei, sincer, o dezamăgire: Meryl Streep în THE IRON LADY. De fapt, nu-i cea mai mare dezamăgire, că ea a fost aproape perfectă, dar filmul e de-aşa natură de alambicat, încât te face să vrei să renunţi a-l mai urmări, noroc cu diva care, într-adevăr, îşi face treaba… Nu mai zic că aş fi dat Oscarul lui Glenn Close (în ALBERT NOBBS) sau chiar şi mai tinerei Michelle Williams, care a făcut un rol frumos în MY WEEK WITH MARILYN, ca să nu mai zic de Tilda Swinton în WE NEED TO TALK ABOUT KEVIN.

HUGO a primit o tonă de premii neinteresante, dar n-am înţeles nici aici de ce, pentru că mie mi s-a părut slăbuţ (Sound Editing, Sound Mixing, Visual Effects, Art Direction şi Cinematography – astea 2 de la coadă jur că nu înţeleg ce rost au, dar treacă-meargă). Unul meritat a fost cel al lui Christopher Plummer în BEGINNERS, primul Oscar din carieră pentru nenea ăsta gay, sau cel al Octaviei Spencer din THE HELP – amândoi pentru roluri secundare. Woody Allen a mai bifat un Oscar, pentru Best Writing cu MIDNIGHT IN PARIS, şi… cam atât (dintre cele importante). Singurul film câştigător pe care nu l-am văzut a fost cel la categoria Best Foreign Picture, A SEPARATION, despre care am auzit numai de bine.

Să-nţelegeţi aşadar cel mai bine frustrarea legată de premiile Academiei Americane de Film din 2012, uitaţi-vă la videoclipul ăsta, iar restul e tăcere…

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *