Despre Podu’ lui Mălăele
Aseară am apucat în sfârşit să ajung la un eveniment din cadrul Toamnei Orădene (bogate, de altfel, dar ce să-i faci, aşa-i când ai de organizat evenimente): piesa de teatru “Podu'”, spectacol realizat după textul “Podul sinucigaşilor”, de Paul Ioachim, iar regia este semnată de Horaţiu Mălăele. O comedie de zile mari, cu accente tragice, căci nu-i aşa, după cum zicea şi Mălăele, în replica de final, “Înainte să ne despărţim, aş vrea să nu uitaţi că viaţa este totuşi o melodie tristă”…
Piesă plină de-nţelesuri, fraze minunate şi pline de tâlc, clişee tipice întâlnite în viaţa de zi cu zi. 3 personaje se-ntâlnesc pe un pod, gata să se lepede de tot ce-nseamnă VIAŢA şi să-mbrăţişeze eterna moarte.
“Cu imens umor, Un Neînţeles, Un Indrăgostit şi o Artistă vor sta la coadă în faţa morţii, vă vor dezvălui fără milă, în cheie caricaturală, propriile drame, tocmai pentru a descoperi Viaţa.
Iubirea, faima, absolutul… trei laitmotive, sau trei constante ale existenţei noastre, ne pun la încercare pofta de râs, timp de o oră, într-o satiră nemiloasă la adresa caracterelor umane.” (sursa: aici)
Un spectacol jucat cu casa închisă, la fel cu cele care se vor juca azi şi mâine (“Zaruri şi cărţi” şi “Mă mut la mama”), ceea ce-nseamnă că orădenii gustă spectacolele bune de teatru. Ceea ce nu poate decât să ne bucure… 🙂
Later edit: poze oficiale avem aici.