Despre farmecul lucrurilor plictisitoare!

jurnal online, să-i zicem!

A douăsprezecea noapte… rock!

Mar
18

Aseară am fost prezentă în sala frumoasă a Teatrului Regina Maria pentru a asista la cea de-a şaptea premieră a Trupei Iosif Vulcan din stagiunea 2012-2013: A douăsprezecea noapte (de William Shakespeare), în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, un tânăr regizor de la Bucureşti. Pun accent pe tânăr deoarece, cu acest spectacol, a fost lansată componenta fresh a Trupei Iosif Vulcan, de actori tineri absolvenţi, cu care ne mândrim: Anda Tămăşanu, Alin Stanciu, Andrei Gliga, Eugen Neag şi Radu Tudor. Dar nu numai echipa de pe scenă e proaspătă, ci şi cea care s-a ocupat de “bunul mers”: Sorana Ţopa (decorul), Alexandra Boerescu (costumele), Alexandru Suciu (muzica) şi Baczó Tünde (coregrafia) – ţoţi tineri profesionişti. 

Dar să lăsăm echipa şi să povestim puţin despre spectacolul propriu-zis. Aflat la cea de-a 26-a montare scenică în România, textul, te-ai gândi, nu mai poate dezvălui noutăţi publicului – nimic mai neadevărat! Dacă vine un regizor cu o concepţie nouă, tinerească (potrivit vârstei), s-ar putea să stai în scaun şi să te laşi surprins de spectacolul ce ţi se desfăşoară în faţa ochilor! Cu acorduri de chitară începe spectacolul… apoi tobele şi surpriză!, un acordeon – da, se cântă live, cu orchestră. Bufonul Feste (Alin Stanciu) ne deschide spectacolul cu ritmuri de inimă albastră. Vedem apoi naufragiul, pe Viola (Anda Tămăşanu) şi Sebastian (Răzvan Vicoveanu), gemenii despărţiţi de ape, şi apoi Viola salvată de-un căpitan, care îi povesteşte despre ţinutul în care-a ajuns: Iliria, aflat sub stăpânirea unui duce, Orsino (Richard Balint), îndrăgostit de Olivia (Mihaela Gherdan), o contesă bogată. Viola se travesteşte în bărbat pentru a intra în serviciul ducelui, dar surpriză, se îndrăgosteşte de el, deşi el o trimite să i-o peţească pe preafrumoasa Olivia, căreia, fireşte, îi cade cu tronc tinerelul. Facem cunoştinţă şi cu oamenii de la curtea contesei, cu Unchiul Sir Toby (Sebastian Lupu – tare comic), cu Sir Andrew Aguecheek (Pavel Sîrghi într-un rol de zile mari, care i-a ieşit de minune!), un pretendent la mâna Oliviei, dar şi cu Malvolio, intendentul (excelent jucat de Ioana Dragoş Gajdo, în travesti). Cum se descâlceşte toată treaba, lăsându-se cu două nunţi pe final, nu vă zic, vă las să descoperiţi singuri şi, sper eu, are să vă placă! Premiera s-a jucat, din nou, cu sala plină, motiv evident de încântare şi de bucurie pentru noi, semn că publicul orădean apreciază şi valorile locale, nu doar pe cele din capitală.

Mie mi-a plăcut tare mult spectacolul, personal, mi-au plăcut baladele, momentele de coregrafie, Sir Andrew şi Malvolio mai ales, dar şi Bufonul şi Viola (Bravo, encore une fois). S-a muncit mult, doar e Shakespeare, textul a fost bine pus în valoare de actori, publicul, deşi scorţos la început, s-a revanşat cu aplauze necontenite la final. E bine! 🙂

Vorba bufonului: “Închid uşa, trag oblonul. Dacă v-a plăcut bufonul, mai poftiţi şi mâine seară!”

2 Responses to A douăsprezecea noapte… rock!

  1. Bufonul e cel mai tare. Mai venim si maine seara 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *